În cele 293 de pagini cât are această carte, autoarea a reușit cu o naturalețe fantastică să creeze un copac genealogic fascinat, pornind de la căsătoria dintre familia Dobre care locuia pe un mal al Nistrului cu o influență pregnant rusească și familia Dragu de pe celălalt mal, cu tradiție și populație de neam românesc. Mi se pare ciudat sa vorbim despre un teritoriu românesc ce nu aparține României care prin abuz și înșelătorie a ajuns in stăpânirea rușilor, însă istoria a fost scrisă, așa că astăzi vorbim despre destinul unor oameni care au trăit în această regiune, atât de chinuită și cu toate că în 27 august 1991 și-a declarat independența, Moldova a rămas, din păcate, tot sub influența Rusiei. Se pare că Dobre in ucraineană înseamnă bine, așa că Nicolae a încercat să facă bine pe oriunde l-a dus pașii, iar prin căsătoria cu Nadia Dragu, a realizat că inimii și vieții lui îi e bine, iar decizia luată, deși nu a fost agreată de părinți, a fost una fericită. Nadia era o fată frumoasă, crescuta de tatăl ei în condiții foarte bune, aparținând unei familii cu o situație materială foarte bună. Din acest motiv, familia Dragu nu și-a dorit o asociere cu un biet muncitor dintr-o turnătorie. Totuși, dragostea îi aduce împreună, învinge orice bariere, și se căsătoresc, iar acesta este începutul unei frumoase povești care ne bucură sufletele prin ceea ce trăiesc și simt membrii acestei familii atât de încercate. Prima mare cumpănă a acestor oameni este venirea cumplită a celui de-al doilea război mondial care îi și desparte pentru prima oară și, poate, din cauza frivolității tinereții, sunt foarte aproape de a pune în pericol existența lor ca familie. În viața lui Nicolae apare o alta femeie care după ce îi tratează rănile grave căpătate în luptă, îi oferă în dar inima ei, iar el rămâne alaturi de ea încă o bună perioadă de timp după încheierea războiului. Nadia trece și ea printr-un abuz cu urmări groaznice in viața ei, așa că soarta tinerei familii se afla în cumpănă, totuși, iubirea învinge orice, iar după câțiva ani îi regăsim pe cei doi împreună cu copiii lor, trei băieți și o fată. Romanul urmărește fiecare membru al familiei în parte și reușește să demonstreze că acești oameni, deși diferiți, au ceva în comun care le unește destinele, indiferent de locurile unde îi duce viața. Decența, iubirea sinceră, loialitatea dusă până la extrem, dragostea de neam sunt principalele caracteristici pe care le au aceste personaje fascinante. Romanul "Dobrenii" mi-a lămurit foarte multe aspecte ce nu-mi erau foarte clare, despre viața românilor de peste Prut și a conflictului cu armata a 14-a rusească care a impus ca o regiune din Moldova să formeze o altă țară, nerecunoscută in mod oficial de ONU, numită Republica Moldovenească Nistreană cu capitala la Tiraspol. Ce s-a întâmplat cu adevărat acolo și cum au procedat rușii în încercarea lor de a distruge identitatea de neam românesc, aveți posibilitatea de a înțelege într-un mod deosebit, prin a fi parte implicată în aceste evenimente prin intermediul personajelor, extrem de complet și complex conturate. Mi-a plăcut foarte mult acest roman și îl recomand oricărui român să îl citească pentru că, fără să vrei, simți cum ești martorul unor evenimente de o importanță covârșitoare pentru o istorie care te poarta cu ajutorul unei acțiuni interesante ce merge tot mai departe și fără de stavilă spre un destin scris de Dumnezeu în cartea vieții, asemeni Nistrului ce călătorește firesc și lin spre Marea Neagră. Recomand acest roman și mă declar fascinat de stilul acestei scriitoare, atât de firesc și de natural, de parcă tot ceea ce scrie o face cu inima, ca o necesitate pentru a trăi. https://ursulescu.blogspot.com/2023/02/dobrenii-de-olga-capatana.html
on 0

Comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.