Drumul spre casa este a treia carte a autorului german Sebastian Fitzek pe care am citit-o. Dupa Cadoul si Pachetul, asteptarile erau extrem de mari si, spun din start, acestea mi-au fost intrecute.

          Drumul spre casa ne spune povestea lui Jules si a Klarei. Jules Tannberg este un fost dispecer la 112, ajuns acum dispecer la un call center privat, tinut de voluntari, care se ocupa fix cu asta: o linie telefonica de insotire pe drumul spre casa.

          Klara este o persoana chinuita, abuzata, care hotaraste sa-si puna capat zilelor. Pe langa traumele zilnice la care este supusa de catre sotul ei, ea a avut neplacerea sa intalneasca si un criminal in serie. Acesta i-a dat un ultimatum: ori isi omoara sotul, ori el o va omori. Ultimatul urma sa expire … in aceasta noapte.

          Ce se intampla de fapt, cine este Klara, cine este Jules, din ce familii fac ei parte si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. Nu vreau sa fac spoilere, nu vreau intru in detalii, asa ca spun cele 7 lucruri importante, relevante ori de interes din aceasta carte. Sa le luam pe rand:

  1. Mi s-a parut interesanta, relevanta, aceasta linie telefonica. Nu este o linie telefonica oficiala, clasica, standard, ci este una neoficiala, unde dispeceri sunt voluntarii. Linia telefonica este reala, vedeti in carte (si in special in incheierea autorului, in postfata intitulata “Despre romanul meu”) diferentele dintre linia telefonica reala si versiunea ei stilizata, fictionata, din roman. Eu, unul, ma intreb doar daca si cum ar functiona o astfel de linie in Romania. Oare am avea incredere in ea? Femeile intai si intai, desi sunt atatia barbati talhariti. Oare autoritatile, oficiale si neoficiale, daca intelegeti ce vreau sa zic, ar permite o astfel de linie? Ori, cine stie, poate si-ar dori sa profite de ea. Nu zic mai multe, doar intreb daca ea ar putea functiona si la noi. Si cum s-ar intampla acest lucru.
  2. Criminalul in serie mi se pare de-a dreptul fascinant: omul omora victime. In felul acesta, el considera ca le intareste, le incurajeaza sa ia atitudine, le scoate din mizerie, le reda demnitatea. Si, mai ales, zicea el, face asta pentru binele copiilor acestor victime, caci de obicei aceste comportamente se invata, atat victimele, cat si agresorii avand exemple in familie. Evident ca niciun om normal la cap nu ar putea fi de acord cu omorarea unor oameni, indiferent de motiv, insa este interesanta, de-a dreptul fascinanta gandirea ACESTUI criminal. El se crede un justitiar, un “vigilante”, mergand catre victima si nu catre agresor. Interesanta conceptie, originala, nu trebuie neaparat sa fim sau nu de acord cu ea. In principiu, chiar NU trebuie sa fim de acord cu un criminal in serie. Ar fi grav, tragic, daca am fi.
  3. Extrem de interesant si personajul Klarei. Nu va spun mai multe, va spun doar sa o urmariti cu atentie.
  4. Romanul Drumul spre casa mi-a adus aminte de filmul nordic Vinovatul / The Guilty. Acel film se petrece DOAR la telefon, avem dispeceratul oficial 112. In Drumul spre casa nu tot filmul se petrece in cadrul apelului telefonic, insa as putea spune ca e un fel de upgrade. Mi-a placut oricum ideea.
  5. De remarcat mai este si alt lucru: faptul ca politia oficiala nu apare DELOC. Libertarienii si cei care urasc politia vor fi fericiti. Cazul se rezolva … de la sine. Nu e spoiler daca va spun asta.
  6. De acum inainte, voi da Drumul spre casa ca exemplu de carte care lasa un pic de dorit la capitolul traducere si redactare, dar care m-a dat pe spate in ceea ce priveste constructia actiunii si a personajelor. Nu este o SCRIITURA pretioasa, dar m-a tinut in priza cum putine carti au facut-o. Fix ceea ce-mi doream.
  7. Nu in ultimul rand, are si cateva elemente de “psihiatrie”, vedeti voi exact cum si in ce fel, care fac povestea SI mai interesanta. Nu este DOAR despre asta, dar acele elemente, condimente, dau savoare povestii. Nu detaliez, va trebui sa descoperiti singuri.

          Drumul spre casa este un thriller excelent, plin de suspans, cu 2 personaje excelent construite. Il recomand tuturor pasionatilor de romane politiste, pline de suspans. Pe mine m-a convins. M-a dat pe spate in multe momente. Si se citeste foarte usor, chiar daca asta poate fi interpretat si pozitiv, si negativ. Luati-o ca atare, ca sa zic asa!

 

https://citestemil.ro/drumul-spre-casa-sebastian-fitzek/

on 0

Comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.