ANALOGII - ANTOLOGII despre Moartea în ungherele liniștite ale vieții, autor Oliver Bottini

          Moartea în ungherele liniștite ale vieții este un policier european scris de un neamț cu nume italienesc, a cărui acțiune se petrece în România și fosta Republică Democrată Germană, în zona de interes a marilor afaceri internaționale cu terenuri agricole.

          Cam toate cărțile autorilor germani despre România peste care am mai dat erau semnate de sași sau șvabi de-ai noștri emigrați, dar Oliver Bottini nu are legătură inițială cu țara noastră, e născut la Nürnberg, trebuind să se documenteze serios pentru a-i schița cât de cât credibil atmosfera.

          Autorul este un răsfățat al premiilor acordate scrierilor beletristice de limbă germană, acest titlu fiind laureat, la rândul lui, cu Premiul Deutscher Krimipreis și Premiul Fundației Heinrich Böll pentru cel mai bun roman polițist al anului 2018.

          Cartea începe cu un accident pe o autostradă, în care unul dintre personaje, Michel Winter, își pierde familia, pe care o ducea într-o vacanță, spre Danemarca.

          Îl regăsim pe același bărbat peste trei ani, în 2014, ajutându-și prietenul din tinerețe, pe Jörg Marthen, să-și managerieze compania, JM Romania, prin care a cumpărat mari întinderi de terenuri agricole în Banat.

          Occidentalizarea fostului spațiu comunist, nu numai a celui românesc, dar și a celui est-german, este încă incompletă, chiar și la atâția ani după schimbarea de regim politic. Nu toate protecțiile sociale care se activează natural în Vest funcționează și la întâlnirea Estului virginal cu acaparatoarele companii occidentale.
          Vastele suprafețe de pământ achiziționate de acestea lasă momentan proprietarii terenurilor cu anumite sume de bani, dar pe termen lung le răpesc un mod tradițional de a-și câștiga existența. Monoculturile întinse pe foarte multe hectare distrug și ecosistemele păstrate de țăranii care își cultivau în mod diversificat fiecare mică bucată de pământ.

          În Timișoara, comisarul de la Serviciul Criminalistic Ioan Cozma locuiește singur, socializând doar cu vechiul lui prieten, coleg și tovarăș de păcate Cipu (Ciprian Rusu).

          Amândoi mai au puțină vreme până la pensionare – dacă nu atrag atenția, nimeni nu va săpa în trecutul lor. Dar lumea modernă nu-i lasă să se retragă în pace. Lui Cozma i se repartizează un caz de crimă: tânăra Lisa Marthen, fiica latifundiarului străin Jörg Marthen, a fost găsită înjunghiată mortal.

          Autoritățile locale și Ambasada Germaniei fac presiuni pentru rezolvarea rapidă a cazului, dar pe Cozma îl îngrijorează mai mult decât orice faptul că el a fost descris atât de specific ca omul de care e nevoie pentru a conduce ancheta.

          Asta pentru că deși e un bun polițist, este și cel mai șantajabil dintre toți, de oricine-i cunoaște trecutul ascuns, din perioada când a fost torționar al Securității. Atâta timp cât investigațiile sale merg în direcția greșită indicată de aparențe, nu va simți sforile păpușarului din umbră, dar când cercetările se vor îndrepta pe drumul cel bun, ce se va întâmpla?

          În paralel, o altă protagonistă memorabilă, o femeie pilot de elicopter, Ana Desemerean, își caută părinții dispăruți în timpul regimului comunist, asistând la deshumările victimelor Securității îngropate în secret și la dureroasa lor identificare.

          Destinele tuturor acestor personaje se intersectează la un moment dat, în confruntarea cu un rău izvorât din lăcomie și putere manipulatoare bazată pe șantaj.

          Protagoniștii cărții sunt foarte interesanți – deși numeroși și aproape la fel de importanți toți, scriitorul reușește să creeze atașament pentru fiecare și să le surprindă complex caracterele.

          Stilul narațiunii este oarecum sumbru, înclinat spre depresie, dar fulgerările umanității generoase ale unora dintre eroii și anti-eroii săi luminează intermitent ambientul, lăsând senzația de ansamblu a unei lecturi plăcute, nu doar informative și creatoare de suspans.

          Romanul lui Bottini pleacă de la anchetarea unei crime și țese o intrigă surprinzătoare în jurul temei globalizării agriculturii. Loviturile sorții opresc timpul și îi obligă pe oameni să reflecteze, forțându-i să iasă din „ungherele liniștite ale vieții”, adică să-și părăsească zonele de confort pentru a se lupta cu ei înșiși și cu ceilalți, pentru a înțelege, a accepta și a se reinventa.
          Experiențele tragice, durerea, amintirile – toate duc la redescoperirea propriilor forțe interioare.

          Oliver Bottini (născut în 1965 la Nürnberg) este un scriitor german devenit cunoscut prin romanele sale polițiste.
A studiat germana, italiana și psihologia publicității la Universitatea din München. Locuiește la Frankfurt pe Main. Până în 2010 a practicat Kung Fu și Qi Gong pentru echilibru sportiv și spiritual, ulterior Ashtanga Yoga.
Din 1995, Bottini este editor, autor independent, iar din 2017 și scenarist.

          Odată cu nominalizarea primului său roman polițist, Mord im Zeichen des Zen, la Premiul German Crime Fiction 2005, a devenit unul dintre cei mai respectați romancieri din Germania, atât de criticii literari, cât și de tot mai mulți cititori.
Al doilea titlu polițist al său, Im Sommer der Mörder, publicat în 2006, a fost de două ori numărul unu pe lista KrimiWelt și a fost nominalizat la Premiul German Crime Fiction în 2007.

          Pentru realizarea manuscrisului Moartea în ungherele liniștite ale vieții / Der Tod in den stillen Winkeln des Lebens a făcut o călătorie de cercetare în România, unde a contactat specialiști în diferite domenii de activitate abordate în carte.

https://analogiiantologii.com/2023/04/17/moartea-in-ungherele-linistite-ale-vietii-recenzie/