Literatura pe tocuri despre „Pachetul”, autor Sebastian Fitzek

        „Sebastian Fitzek s-a născut pe 13 octombrie 1971, în Berlin, și a devenit cel mai de succes autor de thrillere psihologice din Germania.  Surprinzător, încă de la debut, în 2006, când a publicat „Die Therapie” („Terapia”), a urcat direct pe locul 1 în TOP 10 of the German Spiegel, surclasând „Codul lui Da Vinci”. „Passagier 23” („Pasagerul 23”) și „Das Paket” („Pachetul”) au fost în topul bestsellerurilor timp de 50 de săptămâni, iar în anul 2018 „Der Insasse” („Pacientul sub acoperire”) a fost cea mai vândută carte din Germania. Odată cu traducerea cărții „Das Paket”, înGrecia, Sebastian Fitzek a ajuns pe locul al II-lea în topul Greek Bestsellerist. Până acum, s-au vândut peste 11 milioane de cărți semnate de Fitzek, în peste 35 de țări și a primit de două ori, în Germania, cel mai important premiu literar pentru categoria suspans și crimă. De asemenea, a fost distins în 2016 cu premiul Hörkules, acordat de cititorii germani, pentru „Passagier 23”. Ratingurile pe Lovelybooks și Goodreads sunt de ordinul zecilor de mii, cu 4, respectiv 4,5 stele. De asemenea, cărțile sale însumează peste 100 000 de recenzii.Au fost făcute filme, piese de teatru și jocuri după scenariile cărților autorului Sebastian Fitzek, presa germană numindu-l „Regele thrillerelor”. Are peste 215 000 urmăritori pe rețelele de socializare, cu care menține o foarte strânsă legătură. Ceea ce îl ajută să se bucure de un succes inegalabil sunt strategiile de marketing, pe care le concepe el însuși. Întâlnirile cu fanii sunt atipice, la fel ca și aparițiile lui. În funcție de locație, numărul celor ce vin la o lansare de carte variază între 1 500 și 3 000 de persoane. Designul cărților este unul înfricoșător, creator de suspans, oferind cititorului experiențe unice chiar și înainte de a începe lectura.”

        „Curierul dumneavoastră vă roagă să preluați un pachet pentru un vecin. Un vecin al cărui nume nu l-ați auzit încă niciodată. Deși locuiți pe acea mică stradă de ani de zile. „Și ce poate să se întâmple? vă spuneți.”

        „Tânăra psihiatru Emma Stein a fost violată într-o camera de hotel și din acel moment nu a mai părăsit casa. Ea a fost a treia victimă a unui psihopat care a tăiat părul de pe capetele femeilor abuzate înainte de a le ucide. Emma, fiind singura care a scăpat cu viață, se teme că ucigașul ar putea să o urmărească pentru a-și finaliza fapta groaznică. În paranoia ei, ea crede că recunoaște chipul psihopatului în fiecare bărbat întâlnit, deși nu l-a văzut niciodată pe acesta. Numai în casă ei mică de la marginea Grunewaldului din Berlin se simte în continuare în siguranță - până când într-o bună zi poștașul îi cere să accepte un pachet pentru vecinul ei. Un bărbat al cărui nume nu îl cunoaște și pe care nu l-a văzut niciodată, deși a trăit ani de zile pe strada ei. Astfel începe misterul.”

       „Sebastian Fitzek creează capodopere ale iluziei”. (Westdeutsche Allgemeine)

        Da, cartea este scrisă de un maestru al iluziei.

        Când am primit cartea nu știam la ce să mă aștept, nu numai că nu citisem nimic scris de Sebastian Fitzek, dar nici măcar nu auzisem de el.  O căutare rapidă mi-a arătat că sunt la noi în librării cărțile autorului, doar în limbile engleză și germană.

         „Pachetul”, apărut la editura „Lebădă Neagră”, este primul volum tradus în limba română, sper că nu și ultimul.

          Un thriller psihologic  cu multe personaje, cu multe întâmplări și iluzii și bineînțeles cu un final uluitor, orchestrat de un „maestru păpușar”, un „maestru  al iluziilor”.

           Așa cum v-am obișnuit deja, vă voi vorbi despre personaje, altfel v-aș devoala prea mult din acțiune.

           Personajul principal, Emma, traumatizată încă din copilărie de un tată abuziv, își dă seama de mică că nu se poate baza pe părinții ei, că o înțelege mai mult personajul imaginar Arthur, fantoma din dulap, cu care ajunge să vorbească și să se sfătuiască. Și cea mai mică urmă de relație cu părinții ei se pierde, deși Emma caută mai ales aprobarea și dragostea tatălui, în seara în care Arthur iese din dulap cu o cască de motociclist pe cap și o seringă în mâna și o liniștește. Apoi mama ei pierde sarcina și când tatăl o surprinde vorbind parcă cu dulapul o internează  la psihiatrie, așa Emma își va pierde și prietenul imaginar.

            Dar oare era imaginar? Cine poate ști?

            Acum, matură, Emma ajunge un psihiatru reputat. Are o relație cu Ben, care după despărțire o hărțuiește. Scapă de el datorită lui Konrad, cel mai bun prieten al ei, fost colaborator al tatălui ei, care o știa de mică.

             Avocatul și profesorul Konrad Luft era omul cel mai aproape de ideea de surogat de tată, prietenul pe care se putea baza în orice situație, un bărbat bine despre care ea credea (în urma spuselor lui) că este homosexual. Totuși nu-i spune asta și soțului ei, Philipp, pentru că-i plăcea să-l vadă puțin gelos pe prietenia lor.

             Nebunia se declansează când Emma rămâne după conferință la hotel, pentru că soțul ei era plecat din localitate și acasă la ei meșterii lucrau la camera copilului. Emma era însărcinată pentru prima dată și era foarte fericită.

              La hotel Emma este speriată mai întâi cu un mesaj scris pe oglinda de la baie,apoi drogată și violată. Atacatorul îi taie părul, ceea ce duce la presupunerea poliției că ar fi un ucigaș de femei numit „Frizerul”, care avea la activ deja mai multe victime, și totuși pe niciuna nu o violase.

             Era sau nu „Frizerul”?

             Emma este găsită drogată într-o stație de autobuz, nu știe să spună cum a ajuns acolo și poliția nu-i ia în serios povestea, mai ales că ea susținea că fusese cazată în camera 1904,dar hotelurile chinezești aveau o superstiție legată de cifra 4, deci nu aveau nici etaj nici camere cu această cifră.

             Ce o doare mai tare pe Emma este că nici măcar soțul ei Phillip, profiler la poliție nu pare s-o ia în serios și parcă se îndepărtează tot mai mult de ea, mai ales după pierderea sarcinii.

             Emma se izolează tot mai mult, nu mai iese din casă, tovarășul ei statornic fiind Samson, câinele husky primit cadou de la soțul ei, comandă și primește totul prin curier.

             Curierul, un tip foarte amabil și prietenos, îi lasă într-o zi un pachet  pentru vecinul ei și Emmei îi este jenă să-l refuze.

             Apoi…totul se precipită…este nevoită să-l ducă pe Samson la veterinar, pare că ar fi fost otrăvit.

             Încurajată că a reușit să iasă din casă își caută și vecinul să-i dea pachetul.  Acolo nimerește peste altă încurcătură, găsește în pivniță bucăți de cadavru, tipul o atacă, este nevoită să se lupte pentru viață ei, și-l omoară.

             Din nou poliție, din nou cercetări, din nou Phillip pare neîncrezător și ironic. Doar Jorgo, partenerul lui, pare a fi de partea ei. De fapt, Jorgo o place de mult timp, îi este milă de ea și deși nu este de acord cu comportarea lui Phillip, îi este greu să-și învinuiască prietenul de ceva.

             Când Sylvia, pe care o consideră prietena ei, o învinuiește că i-a dat pastile să nu rămână gravidă (ea îi dăduse pastilele prescrise de doctor când fusese gravidă), Emma se ambiționează să depășească șocul și să cerceteze câte ceva,să afle ce se întâmplă. Jorgo încearcă și el să cerceteze și s-o ajute fără a-și trăda prietenul și partenerul.

             Apoi Sylvia sună pe telefonul lui Phillip cerând ajutor, dar pe telefon apare numele lui Jorgo. Subit Emma își aduce aminte de obiceiul soțului ei de a da nume cunoscute de ea unor contacte de-ale lui pentru a-i  evita întrebările.

             Îl caută pe Phillip în laboratorul amenajat de el în pivnița casei și-l găsește privind poze cu femei, erau cele ucise de „Frizer”, inclusiv poza Sylviei și realizează că soțul ei avusese o relație cu fiecare dintre ele, iar șuvița de par pe care o primise într-un pachet și o ascunde precum și atitudinea lui răutăcioasă și sarcastică o descumpănesc crezând că el ar fi criminalul. Speriată vrea să fugă, el devine agresiv și  Emma e nevoită să se apere din nou, ucigând..

             Și iat-o ajunsă din nou în spitalul de psihiatrie, este atât de șocată și pierdută încât nu mai vrea să vorbească cu nimeni

             Totuși, Jorgo cercetează casă ei, și din nou hotelul și împreună cu medicul Martin Roth ajung la anumite concluzii, dar au nevoie de dovezi care să le întărească teoriile și mai ales de mărturii.

             Deoarece Konrad este singurul care ar putea s-o facă pe Emma să vorbească, fiind și avocatul ei, doctorul îi propune acestuia să-i dea Emmei iluzia că este în siguranță în biroul lui. Așa că recreează, într-o sală goală a clinicii, biroul lui Konrad,aducând lucrurile lui, ca iluzia să fie mai puternică.

              Discuția lui Konrad cu Emma, răspunsurile ei, atitudinea, toate sunt revelatoare pentru dr.Roth și Jorgo.

             Dar gata, nu vă mai spun decât că explicația și deznodământul sunt de-a dreptul halucinante.

             Sigur, pe parcurs, și eu am crezut, ca și Emma, că vecinul sau Phillip sunt cel numit “Frizerul” și totuși adevărul este mult mai uluitor și terifiant.

În final toate piesele din puzzle își găsesc locul, dar pentru a afla: cine, cum, de ce? .. trebuie să citiți cartea.

             Recunosc că n-am citit de mult timp un thriller atât de incitant, plin de adrenalină, dar și plin de iluzii scenice.

             Mulțumesc editurii Lebăda Neagră pentru ocazia de-a citi romanul și, sincer, abia aștept să-l citesc pe următorul.

https://literaturapetocuri.ro/pachetul-de-sebastian-fitzek-editura-lebada-neagra-recenzie.html