CITEŞTE-MI-L despre „Prietenul din umbră”, autor Alex North

          Prietenul din umbra este un thriller excelent, “marcat” de o tenta de paranormal si supranatural (cuvantul marcat este intre ghilimele pentru ca exact asa este caracterizat romanul pe site-ul Editurii Lebada Neagra), care are ca tema centrala VISUL (visarea).

          Nu stiu daca sunteti familiarizati cu termenul de VIS LUCID. Pe scurt de tot, visul lucid este acel vis in care persoana aflata in aceasta stare este constienta ca viseaza. Cel mai important lucru: este constienta si poate modela realitatea din vis. Poate face ca un lucru imposibil in viata reala sa se intample in vis.

          Exista 2 moduri prin care poti intra intr-o astfel de stare: visul lucid initiat in vis, adica totul incepe ca un vis obisnuit pana cand persoana CONSTIENTIZEAZA ca este in vis, si visul lucid initiat in starea de veghe, cand persoana in cauza isi deformeaza intentionat realitatea, construind-o dupa bunul plac. Nu intru in detalii, nu vreau sa va pierd cu termeni mult prea psihologici.

          Cert este ca problemele din aceasta carte, Prietenul din umbra, apar din cauza acestor vise lucide. Un tip, Charlie, isi facuse un fel de cerc, de secta, unde-si initia cativa colegi in aceste vise. El ii indemna pe acestia sa tina un jurnal al viselor, pentru ca visele de fapt se pierd. Dupa ce tineau mai multe zile jurnalul, incepeau sa caute recurente, sa caute lucruri care se repeta in vis pentru ca atunci cand dau de ele, sa constientizeze ca sunt in vis. In momentul in care constientizau ca-s intr-un vis lucid, ei puteau sa preia controlul asupra acelui vis.

          Problema este dubla: nu doar ca aceasta secta sfarseste prin a ucide pe cineva, insa acea crima a devenit fascinanta in viitor. Multi au incercat (si au reusit!) sa o copieze, drept urmare trebuia facut ceva pentru ca aceste crime sa inceteze.

          Paul, personajul principal, facuse parte din acea secta, din acel cerc ocult, insa iesise la timp. Cu toate astea, avea indirect pe constinta o victima. Dupa 25 de ani, este nevoit sa revina pe plaiurile natale pentru ca mama sa este pe moarte: se afla internata intr-un sanatoriu, abia-si mai aminteste pe ce lume este, insa pare a nu fi impacata cu ea insasi, a nu fi impacata cu trecutul. Revenirea lui Paul inseamna poate antrena alte lucruri, el fiind cheia dezlegarii misterelor. Insa unele mistere nu pot ori nu ar trebui scoase la lumina.

          Nu voi intra in detalii in legatura cu visul lucid, desi tema mi se pare fascinanta, ci voi vorbi un pic despre o problema morala: responsabilitatea in privinta mortii cuiva. Ca sa fiu mai clar: atunci cand cineva moare din cauza ta, ca l-ai trimis intr-un loc, ca i-ai distras atentia intr-un moment decisiv, ca prin ceva ce i-ai spus s-a sinucis, responsabilitatea mi se pare clara. Este normal, firesc, sa te simti responsabil.

          Ce se intampla insa atunci cand tu, de fapt, salvezi viata cuiva? Ai salvat viata lui X, dar pentru ca i-ai salvat-o lui X a murit Y? Te mai poti simti responsabil? Cineva ar fi trebuit sa moara, tu doar ai ales INDIRECT acest lucru. Fara sa iti propui asta, fara sa fie in vreun fel vina ta.

          E drept, te poti gandi, cinic, poate absurd, la cine merita mai mult sa traiasca. Te poti gandi ca poate tineai mai mult la X decat la Y.

          Nu am vreun raspuns cert, fiecare are propriile norme morale, propriile valori dupa care-si ghideaza viata. Singurul lucru pe care-l pot spune este ca ma bucur ca nu am fost pus in situatia asta. M-as fi simtit prost fata de mine insumi daca as fi pus vreodata problema astfel. Niciodata, dar niciodata nu am gandit ca X merita sa traiasca mai mult decat Y. Mi se pare un mod absurd, barbar, de a gandi. Evident, sunt multi care nu gandesc asa.

          Inchei spunandu-va ca Prietenul din umbra are 2 planuri temporale (Inainte si Acum) si 2 naratori (un personaj-narator, Paul, care ne dezvalui toate trairile sale, toate gandurile sale, si un narator omniscient care urmareste cu precadere actiunile anchetatoarei Amanda). Cu 2 planuri temporale sunt obisnuit, neliniaritatea este ceva util, aduce un plus de savoare, un plus de suspans, insa naratorul multiplu este ceva cu care nu sunt pe aceeasi lungime de unda. Il consider doar un moft literar, un artificiu inutil, ceva ce mai bine ar lipsi.

         Prietenul din umbra are insa un final excelent, un final deloc usor de anticipat. Nu este cartea de debut a autorului britanic, chiar daca PENTRU MINE este prima carte de-a lui pe care am citit-o. Romanul de debut, Omul soapta, a aparut la noi TOT la Editura Lebada Neagra.

https://citestemil.ro/prietenul-din-umbra-alex-north/