Mistralul ucigaș este genul acela de roman polițist cu localizare într-o țară (în speță Franța), conceput de anumiți scriitori care nu sunt din țara respectivă, dar o cunosc destul de bine încât să o folosească drept ambient în povestea lor, împănându-și acțiunea cu referințe despre cultura locală sau intervenții explicative ce rămân totuși ale unui străin (în cazul ăsta ale unui german).

          Majoritatea romanelor scrise în viziunea asta aduc un plus de informații clare pentru cititorul care nu trăiește în țara descrisă, tocmai pentru că autorul e mai conștient că nu se adresează băștinașilor și aprofundează diferite specificități locale, pe de altă parte, apar mai întotdeauna și anumite stereotipuri sau naivități interpretative care pot afecta realismul atmosferei.

          În Mistralul ucigaș, nu am identificat astfel de probleme decât în repetarea unor expresii de limbaj franțuzit (dacă se presupune că toate personajele vorbesc limba franceză, nu ar trebui să fie toate cuvintele în franceză sau să fie toate traduse? – doar nu vorbesc germană și, din când în când, spun numai câteva vorbe tipic franțuzești) sau într-o inedită răceală în prezentarea protagoniștilor, pe care nu cred că aș fi găsit-o la un autor francez.
În rest, toată acțiunea curge alert și credibil, sub forma unei anchete detectiviste complexe, foarte pasionante.

          Până de curând, căpitanul jandarm Roger Blanc a fost anchetator de succes în domeniul anticorupției la Paris, dar cercetările sale au supărat oameni puternici și influenți, astfel încât va fi transferat în provincie.

          Ca o lovitură în plus, soția sa se folosește de acest prilej să-l anunțe că dorește să se despartă de el, astfel încât exilatul se trezește locuind singur în Provence, într-o casă dărăpănată, moștenită de la un unchi, cu ani în urmă.

          În micul oraș Gadet, i se atribuie rapid un caz de crimă, căci un misterios interlop local tocmai a fost asasinat cu focuri de Kalașnikov și parțial incinerat, căpitanul ajungând instant prins într-o intrigă complicată, descoperind o latură și mai întunecată a vieții, chiar și decât cea pe care o experimentase în aglomerarea urbană a capitalei.

           El trebuie să se obișnuiască și cu noii colegi: cu șeful lui, Nikolas Nkoulou, cu  partenerul său, Tonon, care este mai interesat de vinul rosé decât de muncă; cu specialista în calculatoare Fabienne, care este plină de energie şi ce pare să se integreze peste tot, mai puțin în acest orăşel adormit; cu judecătoarea de instrucţie Aveline Vialaron-Allègre, o femeie pe cât de temută, pe atât de atractivă, ce este căsătorită chiar cu politicianul care i-a ruinat cariera lui Blanc.

          Confruntările din peisajul idilic provensal pot deveni și ele la fel de dure cum sunt cele de pe străzile metropolelor, atunci când ajungi prins între bandele ucigașe cosmopolite din Marsilia și pădurile de pini ce pot fi transformate într-o mare de flăcări, prin forța distructivă a Mistralului.

          Cay Rademacher (n. 1965) este un autor originar din nordul Germaniei, stabilit în sudul Franței.
Pasionat de istorie, a studiat, la Köln și Washington D.C., Istoria anglo americană, Istoria Antică și Filosofia, dar preferă să se recomande drept jurnalist.
Din 1999 este editor al revistei Geo, participând la crearea unui renumit imprint de istorie, Geo Epoche.

          Scriitorul a devenit cunoscut după ce a publicat, începând cu 2015, seria de volume Inspectorul Frank Stave.

          Acesta este primul roman dintr-o nouă serie, ce îl are ca protagonist pe Căpitanul Roger Blanc.

 

https://analogiiantologii.com/2022/08/22/mistralul-ucigas-recenzie/?fbclid=IwAR3KlIjPcHPt7yko-BZ497LPiJNnA2Twip8PlLfbVorqmvNNyS-kVVdwaEg

on 0

Comments

Leave A Reply

Your email address will not be published.