ANALOGII-ANTOLOGII despre „Prietenul din umbră”, autor Alex North

          Prietenul din umbră este un thriller care mie mi-a amintit mult de It, unul dintre cele mai bune romane ale marelui Stephen King. De altfel, la un moment dat, protagoniștii săi chiar comentează cărțile Regelui, într-un soi de omagiu subtil adus unei asumate surse de inspirație.

          Povestea sa gravitează în jurul unei crime inexplicabile care a avut loc acum douăzeci și cinci de ani.
Paul Adams, personajul principal, este într-un fel legat de această crimă, despre care a încercat să uite în ultimul sfert de secol, cu destul de mult succes. Dar odată ce se întoarce în orașul său natal, unde a avut loc oribilul incident, își dă seama că încă este urmărit de trecutul cumplit.
Demoni uitați revin și îl atacă brutal. Va reuși să mai scape de ei și de data aceasta?

          Stilul de scriere al britanicului Alex North conține toate elementele necesare pentru a face cartea palpitantă și întunecată. Pare că autorul este un expert al genului și știe exact cum să-și țină cititorii cu sufletul la gură.

          Ideea de vis lucid este esențială în desfășurarea firului epic.

          În esență, un vis lucid este acel gen de vis în care o persoană devine conștientă că visează și dobândește capacitatea de a manipula universul visului respectiv.
Pe parcursul romanului, acest concept se dovedește a fi piatra de temelie a întregii istorisiri, ducând la o explorare profundă a lumii onirice și la o serie de evenimente șocante, total surprinzătoare.

          Există două modalități principale prin care personajele intră în starea de vis lucid. Prima este prin inițierea visului lucid în timpul visului obișnuit, atunci când subiectul devine treptat conștient că este într-un vis. A doua modalitate este inițierea visului lucid în starea de veghe, în care persoana își modelează intenționat realitatea după propriile dorințe și fantezii.

          Problemele și conflictele izvorăsc din utilizarea viselor lucide într-un mod sinistru.

          Un personaj-cheie, adolescentul Charlie, formează un soi de sectă, de cerc ocult unde își inițiază colegii de școală în tehnicile viselor lucide. Acesta îi încurajează pe discipolii săi nedeclarați să țină un jurnal al viselor, deoarece ele, în mod obișnuit, se uită la trezire ori se estompează în timp.
Cu fiecare nouă experiență onirică, băieții încep să caute viziuni comune în vise, pentru a deveni conștienți atunci când intră într-un vis lucid și pentru a prelua controlul asupra lui.

          Totul degenerează când membrii adolescentini ai sectei ajung să comită o crimă.

          Aceasta devine ulterior un subiect de fascinație pentru alți adolescenți, iar imitații ale sale încep să apară periodic, de-a lungul timpului.

          Autorul explorează tema responsabilității morale în fața morții cuiva. În mod firesc, când cineva moare din cauza acțiunilor tale directe sau indirecte, te simți responsabil. Scriitorul ridică o întrebare cu adevărat tulburătoare: ce se întâmplă atunci când salvezi viața cuiva, dar acest lucru duce indirect la moartea altcuiva? Ești în continuare responsabil?

          Această dilemă morală este abordată cu profunzime și subtilitate în Prietenul din umbră. Personajul principal, Paul, fost membru al sectei, are pe conștiință o victimă indirectă a acțiunilor trecute ale grupului.
După un sfert de secol, este nevoit să se întoarcă în orașul natal din motive personale, iar întoarcerea sa ar putea să reînvie trecutul întunecat și să dezvăluie secrete bine păstrate.
Paul devine astfel cheia dezlegării misterelor care au bântuit orașul timp de decenii.

          Și nu este doar dilema morală legată de consecințele acțiunilor trecute cea care atrage cititorii, ci și explorarea aprofundată a psihologiei personajelor. Cum se raportează ele la alegerile lor și la impactul acestora asupra vieții altor oameni? Cum se schimbă în timp? Cartea este o incursiune în abisurile gândirii protagoniștilor, autorul oferind cititorilor o perspectivă complexă asupra mentalității lor.

          Narațiunea culisează capitole ce oglindesc evenimente din trecut și prezent, dar împletește și perspective diferite: ale lui Paul adolescent, ale lui Paul adult și ale detectivei Amanda, care cercetează o nouă crimă inspirată din cea de acum 25 de ani.

          Secvențele din trecut/flashback-urile ajută la furnizarea informațiilor de fundal despre cum a ajuns Paul să cunoască persoanele implicate în cazul inițial și evenimentele care au condus la crimă.

          Adolescenții ce comit faptele macabre au practicat visul lucid.

          Povestea este intrigantă într-un mod care te tentează să încerci visul lucid, pentru a constata pe propria piele dacă funcționează așa cum pretind băieții, dar și înfricoșătoare, în sensul că ajungi să-ți fie teamă să adormi, ca să nu te trezești în universul lor de coșmar.

          N-ai cum să nu apreciezi suspansul gen Stephen King dintr-un roman care oscilează între enigmă detectivistă și mister supranatural, cu grup de colegi de școală explorând lumea paranormală, ospiciu lugubru, avertismente horror, urme de mâini roșii în pod, o pădure bântuită lângă casă și mistere neelucidate ale trecutului.

          Twist-ul de final e spectaculos, iar modul în care a fost încheiată povestea lasă impresia că ea ar fi putut fi scrisă chiar de Paul, care astfel și-a găsit un subiect palpitant și a devenit scriitor, așa cum își dorea mama lui.

          Cu adevărat înfiorător e faptul că romanul Prietenul din umbră a fost inspirat de un caz real.

https://analogiiantologii.com/2023/09/02/prietenul-din-umbra-recenzie/