CITEȘTE-MI-L despre „Zbor de noapte spre Paris”, autor David Gilman

          Zbor de noapte spre Paris este al doilea roman scris de David Gilman pe care il citesc. Primul dintre ele, Englezul, a fost citit anul trecut, in primavara anului 2022, la putin timp dupa inceputul Razboiului din Ucraina.

          De aceasta data, in Zbor de noapte spre Paris, actiunea se desfasoara in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, in 1943, in Parisul ocupat de nazisti. Personajul principal este un profesor englez de matematica, Harry Mitchell, care era folosit de aliati pentru capacitatile sale de a descifra mesaje codate. El este trimis din nou in Paris, avand ca obiectiv sa-l localizeze si sa-l extraga pe Alfred Korte, om de stiinta antinazist, care detine informatii extrem de importante. Pe langa misiunea sa oficiala, pentru tara si pentru aliati, mai avea si un scop personal: sa-si caute familia, sotia si fetita, care ajunsesera pe mainile Gestapo-ului. Nu va spun cum se termina intreaga misiune, cine facea parte din Rezistenta, cine il ajuta si cine il tradeaza pe Mitchell, toate acestea le veti afla citind singuri romanul.

          Eu nu voi face spoilere, le urasc din suflet, insa voi scrie 5 lucruri importante despre aceasta poveste.

1. Zbor de noapte spre Paris este un roman mult prea static. Abia de la pagina 400 (avand 562 de pagini in total) are un ritm normal pentru romanele de genul. Un thriller de spionaj, o poveste despre curaj si tradare, totul avand cu cel putin 100 de pagini mai mult decat ar fi trebui sa aiba. Hai sa zicem ca 400 de pagini ar fi fost de ajuns.

2. Este interesant ca atat acest roman, Zbor de noapte spre Paris, cat si precedentul, au ca protagonist un englez aflat, in interes de serviciu, in Franta. Cititi biografia autorului David Gilman si veti gasi o poveste de viata extrem de interesanta. Viata lui, in sine, ar putea, ar trebui, sa fie transpusa intr-un roman. Nici nu cred ca este necesara prea multa fictionare. Fara sa caut foarte bine, foarte atent, raspunsul, eu imi pun intrebarea De ce Franta?… Prefer sa nu strivesc corola de minuni a lumii si sa raman cu aceasta intrebare in aer. Daca aveti voi vreun raspuns, mi-l puteti da…

3. Asa cum v-am mai zis, ultima oara in cazul filmului Birdbox Barcelona, atunci cand actiunea se desfasoara intr-un oras pe care-l cunosc, pe care l-am vizitat ori in care locuiesc, intensitatea cu care traiesc lectura este mult mai mare. Eu am vizitat Parisul in 2008, am amintiri extrem de placute de acolo, asa ca din start povestea am resimtit-o altfel. Parisul e magic, pur si simplu nu mi-l pot imagina ocupat de nazisti, plin de teroare, de tristete si de tradare. Ce nu am trait nu pot intelege, ca sa zic asa!

4. Chiar daca unii il vor considera spoiler, eu nu-l vad astfel, vreau sa va vorbesc un pic despre unul dintre locurile care apar in poveste. Asadar, desi toti parizienii ar fi trebuit sa lupte contra dusmanului comun numit nazismul, existau parizieni care lucrau cu nazistii impotriva … comunistilor. Ii vedeau pe comunisti un rau mult mai mare decat pe nazisti. Am incercat sa ma pun in locul lor, sa incerc sa imi imaginez ce as fi facut. Incerc, evident, sa ignor cunostintele pe care le am despre comunism, ce a facut el ulterior in Europa de Est si nu numai. Si, chiar daca “vorbesc cu pacat”, am impresia ca unii francezi, parizieni si nu numai, s-au ascuns in spatele “luptei impotriva comunistilor” pentru a justifica colaborarea cu nazistii. Justificarea era atat pentru ceilalti (eu nu torn decat comunisti!), cat si pentru ei insisi, pentru propria constiinta. Sa poata dormi noaptea. Nu neg, or fi fost si anti-comunisti pe bune, oameni care gandeau exact asa. Insa imi este greu sa-mi imaginez cum ai putea crede ca raul acela indepartat este mai rau decat raul imediat. Repetitia este evident intentionata. Inca ma gandesc la aceste aspecte.

5. Nu m-a incantat personajul principal Harry Mitchell. Este un personaj mult prea sters pentru importanta pe care o are in aceasta carte. Mult prea sters, prea sec, dar in acelasi timp mult prea important. Daca dupa precedenta carte abia asteptam un nou volum care sa-l aiba in prim plan pe acel personaj principal, in acest caz nu pot decat sa ma bucur ca aceasta carte nu este parte a unei serii. Enough is enough, cum ar zice aliatii englezi. Nu explic mai in detaliu, va las pe voi sa il descoperiti si sa il criticati. Ori sa-l laudati, evident.

           Zbor de noapte spre Paris de David Gilman este per total un roman decent. Pasionatii povestilor despre Al Doilea Razboi Mondial vor fi incantati, vor savura cartea. Ceilalti, iubitorii de thrillere alerte, pline de suspans, asa ca mine, vor trage cu greu sa ajunga la pagina 400. De la acea pagina incolo lucrurile intra pe fagasul normal.

https://citestemil.ro/zbor-de-noapte-spre-paris-david-gilman/